Când feminismul devine un scop în sine

Când feminismul devine un scop în sine

Feminismul a apărut în vremuri când drepturile femeilor erau în mod repetat încălcate. Și alături de alte mișcări care luptau pentru a stopa abuzurile la adresa femeilor și pentru a le obține drepturi și libertăți egale cu ale bărbaților, a reputat multe reușite. Doar că în timp, mai ales în societăți în care femeile și-au afirmat deja poziția în societate, în multe cazuri feminismul e dus la extreme, e transformat într-un political corectness absurd. În felul ăsta feminismul prost înțeles devine o armă. Împotriva unor oameni care nu merită asta.

O victimă recentă a acestor excese e distinsul neurochirurg Leon Dănăilă. Da, acel Leon Dănilă care la 82 de ani încă operează, care merge zilnic la muncă cu metroul, care a făcut descoperiri în neurochirurgie. Un om de o modestie impresionantă, care pe parcursul vieții lui a salvat sute, poate mii de vieți. O mână de aur, condusă de un suflet de aur. El a ajuns zilele astea victima unor atacuri de prost gust, din partea unor persoane care înțeleg prin feminism cea mai proastă reprezentare a lui! 

Într-un interviu despre profesia sa Leon Dănăilă spunea, printre altele, că bărbații sunt mai buni chirurgi decât femeile, mai ales în ce privește domeniile dificile ale chirurgiei, cum e și neurochirurgia. Chestie care până la urmă se verifică foarte simplu statistic. Și nu are legătură cu vreo interdicție pentru femei de a profesa în domeniile astea. Ci pur și simplu cu natura profesiei și cu interesul mai scăzut al femeilor pentru asta (există motive obiective, dar n-are sens să le discutăm aici). 

Brusc sau trezit niște doamne, o bloggeriță, Oana Băluță (n-am auzit de ea până acum, probabil nici n-am pierdut nimic) și Ioana Stăniloiu (nici de ea n-am auzit până acum; singura chestie prin care pare să se distingă e faptul că-i iubita lui Remus Cernea) să urle prin mediul virtual, să se dea de pământ de indignare, considând că afirmația asta lezează toate femeile. Ba mai mult, madam Stăniloiu îi face lui Leon Dănilă plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Leon Dănilă n-a jignit și n-a discriminat pe nimeni! Femeile și bărbații trebuie să fie egali în drepturi. Dar nu sunt egali, nici măcar asemănători, prin naștere. Din fericire! Și ăsta-i un lucru frumos și bun. E parte din farmecul vieții noastre. Și totodată una din cele mai mari provocări de care ne izbim în fiecare zi. 

Tocmai de asta există profesii care le sunt mai potrivite, mai apropiate femeilor, la fel cum există și profesii care le sunt mai puțin atractive, sau pentru care în mod natural au mai puține abilități. Asta nefăcându-le nici mai proaste nici discriminate. Poate se întreabă cele două revoltate și de ce avem mai multe educatoare sau învățătoare femei decât bărbați? Discriminații de ei! Sau de ce avem mai mulți tâmplari și dulgheri bărbați? Discriminatele de noi! Sau de ce avem mai mulți medici pediatri femei și mai mulți bărbați piloți? Mai multe asistente medicale femei și mai mulți bărbați sculeri-matrițeri. Curată discriminare peste tot!

După ce revoltatele noastre, și multe altele (culmea, și alții!) care s-au alăturat acelui cor, or să aibă primul copil o să-și răspundă singure probabil la o parte din dilemă. În caz fericit. Pentru că “profesia” de mamă și bagajul nativ cu care te naști pentru a o putea profesa, te face mult mai potrivită și apropiată de unele profesii, la fel cum îți setează și agenda personală în așa fel încât să vrei un program care să-ți permită ca dincolo de job (pe care te strădui să-l faci la fel de bine ca orice bărbat, chiar mult mai bine uneori) să ai timp și de familia ta. Mai mult, femeile au o fragilitate naturală care face ca unele profesii să le fie pur și simplu neatractive (e unul din principalele motive pentru care vedem puține femei și în politică), la fel cum face ca unele profesii, mai dificil de abordat pentru bărbați, să le fie absolut naturale. 

Iar înainte să-și reverse frustrările în spațiul virtual le recomand distinselor doamne atât de preocupate de demnitatea femeilor să se mai gândească odată care sunt adevăratele probleme ale femeilor în lumea în care trăim azi. Și chiar să se ocupe de ele. Să ia atitudine pentru nenumăratele femei care sunt încă victime ale violenței domestice, pretudindeni, pentru milioanele de femei din lumea asta cărora le e încă interzis accesul la educație, sau care sunt considerate simple obiecte. Pentru milioanele de fetițe care anual trec prin oroarea numită Mutilare Genitală Feminină (FGM). Oroare despre care se vorbește mult prea puțin, dar la care sunt supuse anual milioane de fetițe în lume, câteva mii în fiecare zi. Chiar acum, chiar azi! Oroare care nu se întâmplă doar în Africa, se întâmplă în unele comunitățile de imigranți și în Europa, chiar în România. Sub ochii noștri nepăsători. Dar totuși foarte revoltați când aflăm că poate nu am fi cei mai grozavi neurochirurgi. 

Inamicul femeilor nu sunt bărbații. Sau cel puțin n-ar trebui să fie. Sunt mentalitățile greșite, tiparele retrograde de gândire (prezente și la bărbați și la femei) și de multe ori reacțiile greșite. Inamicul femeilor e de multe ori chiar feminismul prost înțeles. Care generează dezbateri aprinse pe false teme, dar ignoră problemele cu adevărat importante. Care ne transformă prea ușor în acuzatori, dar mult prea rar în apărători. Ai celor care chiar au nevoie de ajutorul nostru. Inamicul sunt de foarte multe ori fix genul ăsta de activiste care n-au înțeles absolut nimic din mișcarea pentru apărarea drepturilor femeilor și menirea ei! Care se revoltă când un bărbat face o considerație despre potrivirea noastră (sau nu) cu o profesie, care fac un adevărat circ la fiecare glumă proastă cu temă sexistă făcută de câte un bărbat neinspirat sau prost educat, dar care nu ridică privirea suficient cât să vadă adevăratele orori prin care trec atâtea femei, chiar în jurul nostru, zi de zi.

Doar că, pentru a reacționa la genul ăla de probleme ar însemna un efort real, consistent, o preocupare serioasă și responsabilă, iar uneori asumarea unor riscuri. Nu doar ciripitul de după tastatură. Care e așa de trendy....

PS. Am aflat între timp că distinsul chirurg e candidat la Senat pe lista unui partid politic. A unui partid politic pe care personal îl detest. Dar sper din suflet că atacurile astea nu au legătură cu campania electorală. Ci sunt doar refulări de prost gust, din spatele tastaturii, ale unor domnițe care nu au cu ce să-și ocupe timpul. Iar dacă nu-i așa, e mult mai trist decât estimam... 

Comentarii

Производствосветодиодных табло валют, бегущих строк, табло для АЗС

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.