Despre civic şi politic

Cuvântul politică provine aşa cum bine ştim din grecescul “polis” adică cetate. Politica în sine ar trebui să fie o îndeletnicire exclusiv dedicată cetăţii şi cetăţenilor. Ea nu exclude, ci dimpotrivă completează în mod natural preocupările locuitorilor cetăţii. Prin politic acţiunile şi iniţiativele civice pot deveni legi ale cetăţii.

Personal n-am avut niciodată nici o problemă cu nici unul din cei doi termeni. Sunt de părere că atâta timp cât faci lucrurile cu bună credinţă şi convingere, orice gen de implicare este preferată neimplicării.

Şi pentru că în spiritul nostru mioritic, de câte ori apare câte o iniţiativa bună pentru cetate ne e greu să o acceptăm ca atare şi să contribuim la dezvoltarea ei, ci simţim nevoia de a o cataloga, sau de a o asocia unor alte fenomene, sau cel mai adesea politicului (pentru că politicul în România are o conotaţie profund negativă, nu-i aşa?), simt nevoia să vorbesc despre implicarea mea civică şi politică şi despre convingerile mele în legătură cu acest subiect.

Personal sunt implicată în numeroase ONG – uri şi ca orice cetăţean preocupat de treburile cetăţii am şi o opţiune politică. Spre deosebire de alţii, o şi afirm în mod deschis şi transparent. E chiar aşa de rău? Doare sinceritatea şi transparenţa chiar aşa de tare? Haideţi să o exersăm cu toţii mai des. Veţi vedea că ne va face bine!

Deci:

  • Sunt membru al Forumului Democrat al Germanilor din 1990, pentru că sunt etnic german şi cred că tradiţiile acestei etnii trebuiesc păstrate.
  • Sunt membru al AIESEC (Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie) din 1993, organizaţie în care am fost implicată foarte activ şi care derulează multiple proiecte pentru studenţi. După 1997 am devenit membru Alumni AIESEC şi actualmente fac parte şi din Board of Alumni al AIESEC Timisoara
  • Sunt membru al PNTCD din 1996, din respect pentru Corneliu Coposu şi Iuliu Maniu, dar şi deoarece cred în creştin-democraţie şi pentru că am o tradiţie naţional ţărănistă în familie. Sunt un simplu membru, nu m-am mai implicat activ în politică de peste 10 ani şi nici nu intenţionez să o mai fac. Şi chiar dacă nu sunt mulţumită de ceea ce a devenit PNTCD nu am renunţat la calitatea membru şi nu am nici o reţinere în a-mi face publice convingerile
  • Sunt membru al Alianţei Civice (din 1997??? cred) pentru că am considerat Alianţa Civică un stindard al luptei pentru democraţie în România
  • Sunt membru fondator al Centrului Cultural pentru Basarabia, din 2006, prin intermediul căruia am derulat proiecte de sprijin pentru Republica Moldova.
  • Sunt membru fondator al Asociaţiei Miloş Cristea, din 2008, asociaţie care îşi propune să lupte pentru patrimoniul arhitectural al Aradului. Mă bucur că am avut şansa de a-l cunoaşte personal pe Miloş Cristea şi de a învăţa de la el să iubesc şi să respect Aradul
  • Sunt membru al Mişcării Arădene, din 2009, tocmai pentru că iubesc Aradul şi cred că putem să facem mult mai multe pentru el.
  • De asemenea am susţinut şi susţin în continuare un număr important de proiecte civice sau ONG-uri, chiar fără a avea calitatea de membru. Este vorba despre proiectul Noii Paşoptişti, Suporter Club UTA, Junior Achievement, Revista Reduta, Asociaţia Drupal România, sau diferite asociaţii studenţeşti (chiar zilele acestea încerc să sprijin înfiinţarea AIESEC în Arad, la aproape 20 de ani după ce s-a înfiinţat în Timişoara)
  • In plan profesional sunt lector universitar (de peste 10 ani) şi managerul unei companii private.

Am încercat să îmi aduc aportul personal în fiecare din aceste organizaţii şi voi continua să o fac în fiecare zi, în măsura timpului şi priceperii mele. Şi nu exclud implicarea în alte ONG-uri sau proiecte, de câte ori vre-unul din ele îmi va atrage atenţia prin acţiunile sale, sau de câte ori mi se va cere sprijinul.

Nu cred aşadar că există o incompatibilitate între implicarea civică şi convingerea politică. Cel puţin pe mine nu m-a oprit niciodată faptul că am avut o opinie politică de la a face lucruri bune în plan civic. Absolut toţi cei care ne prezentăm la vot avem o convingere politică. Şi nu cred că e nimic rău în asta, ci dimpotrivă. Şi cred că e mult mai corect să ne-o exprimăm în mod public, decât să o ascundem, afişând o atitudine elitistă sau ascunzându-ne în spatele unor ONG-uri.

În plus, blamarea a priori a politicului nu aduce nimic bun societăţii româneşti, a cărei democraţie fragilă încă se clatină. Clasa politică trebuie cu siguranţă reformată (personal sunt foarte dezamăgită de tot ceea ce se întâmplă în viaţa politică românească) dar nu o vom reforma blamând însuşi esenţa actului politic.

Şi ca să revin la un proiect foarte frumos, al cărui iniţiator sunt şi pe care tocmai l-am lansat “Arad, dragostea mea!” cred mai mult decât oricând că acest proiect este foarte necesar în Arad, astăzi.
Poate vom reuşi să îi facem măcar pe copii să gândească mai proaspăt, mai fără patimă şi să nu caute înţelesuri ascunse în lucrurile frumoase care se întâmplă în jurul lor. Şi să aibă cât mai multe opinii civice, politice, de care-or fi ele…. şi cât mai puţină indiferenţă şi ignoranţă, sau cu alte cuvinte, să aibă atitudine.

Winston Churchill spunea: „Attitude is a little thing that makes a big difference”. Eu am ales să fac diferenţa. Tu?

 

 

Comentarii

Doamnă aţi punctat foarte bine.

Apropo de citate...intre 1928 şi 1933, când Hitler era în plină ascensiune politică, pt. a acapara puterea în Germania, exista un ziarist german, pe nume Hermann G. Acesta i-a ,,mirosit,, setea de putere lui Hitler.

,,Când oamenii de bună credinţă nu se implică, pentru a combate răul, aceştia sunt la fel de vinovaţi ca cei care săvârşesc răul.,,

Multumesc!

Publică un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.